Revista produse Trident ~ 250.000 exemplare bilunare.
Revista Actuala

Revista de Valentines

Revista produse Trident ~ 250.000 exemplare bilunare.
Revista Actuala

Revista de Valentines

Criza financiara globala ne afecteaza direct. Dincolo de declaratiile de anul trecut ale marilor economisti care sustineau ca economia Romaniei duduie si ca aceasta criza de natura financiara nu are cum sa ne afecteze ( ca si cum economia Romaniei ar fi inchisa intr-o carapace ), resimtim cu totii aceasta problema . Fie ca banca ne-a marit, cu deosebita nesimtire, rata dobanzii si si-a adaugat diferite comisioane, fie ca aveam creditul in euro si paritatea a luat-o razna, sau a ajuns la valoarea reala sau ca ni s-a micsorat salariul sau ca am fost disponibilizati, simtim criza pana la os. Si atunci te gandesti cum e posibil ca ministrii economiei si orice ministru ( ordonator principal de credite) sa fie numit primordial pe criterii politice si nu pe criterii de competenta profesionala.
In fine…revenind la criza financiara toti deontologii si papagalii TV dezbat efectele crizei, care sunt evidente, si incearca , fara nici un succes, sa prezica viitorul din prisma crizei financiare. Ce nu fac ei, cel putin din cate stiu eu, si ar trebui, e sa discute si despre originile crizei, despre ce anume a provocat criza financiara. Putem sa ne complacem in a crede ca e un ciclu economic, sau ca e o urmare fireasca a sistemului capitalist, imperfect, ca e proiectarea in realitate a tezelor marxist-leniniste, conform carora, indiferent de sistemul politic, tot se va ajunge la comunism.
In sfarsit, cineva, nu din Romania, fireste, pune aceasta problema.
Ca un preambul la articolul din The Guardian, fac precizarea ca aceasta criza globala ar putea avea, doua cauze. Promotorul acestei teze este Dn-ul Lector Doctor Radu Nechita, presedinte al Centrului Independent de Studii in Economie si Drept.
Prima cauza ar putea fi, ipotetic, sistemul capitalist, care e imperfect si prin dereglementare da voie omului sa-si manifeste lacomia, inclinatia spre speculatie si prin acestea sa treaca limitele financiare prin supraevaluare si imprumuturi peste solvabilitate. A doua cauza ar putea fi exprimata prin greselile politice si de reglementare, modul in care statul si-a asumat roluri pe care nu le-a sustinut si in real, greseli ale unor oameni politici, aflati la carma unor institutii financiare, organizatii decizionale.
Eu pledez clar pentru a doua cauza, iar The Guardian vine cu dovezi foarte relevante. Articolul mi se pare excelent.
Coltul Frustratului….extras Jurnal de Weekend …24-29 ianuarie 2009. www.jurnaldeweekend.ro
(Ab)uz în trafic
Toleranţa şi răbdarea nu au caracterizat niciodată locuitorii spaţiului carpato-danubian. Fireşte că nu-i caracterizează nici atunci când sunt la volan. Însă atunci au cu o posibilitate în plus să se manifeste şi anume au la dispoziţie claxonul. În orice ţară civilizată claxonul este folosit în situaţii limită, la noi însă e uzual ca şi pedala de acceleraţie.
Stai la semafor, aştepţi culoarea verde, indicatorul îţi arată 120 de secunde, normal ca te mai uiţi la ceas, te mai uiţi în stanga şi drepta. Însă daca în secunda în care culoarea a trecut pe galben, respectiv verde, nu ai demarat, încep claxoanele. Claxoane lungi şi apăsate, claxoane nu de atenţionare ( “vezi ca e verde”) ci de refulare (“pleacă mă odat’, boule, nu vezi că e verde ? ). Părerea mea că în 95 % din cazuri claxoanele sunt folosite inutil, nu mai spun ca uneori, în rolul de pieton, eşti claxonat pe trecerea destinată ţie. Asta după ce te asiguri, nu te arunci ca-n bazin, fără să te uiţi în stânga şi dreapta când cobori din Maxi-Taxi, cum făceau, până la instalarea semafoarelor, locuitorii burgului. Nu-i vedeai când ieşeau de după autobuz şi dădeau buzna pe carosabil. Trecând de la una la alta, pe lângă lipsa drumurilor de care povesteam ediţia trecută, ne confruntăm cu o altă lipsă în trafic : lipsa bunului simţ şi a bunei credinţe. Unul îţi taie calea, altul te claxonează ca pe un animal, altul îţi baga flash-uri/blitzuri sau cum vreţi sa le spunem în ochi sau oglinzi. Mergi cu 80 km/h în localitate pentru că din spate te impinge ditamai masina de zeci de mii de euro. Prietene, am cu 30 km/h în plus faţă de limita legală, în dreapta am maşini parcate, n-am chef să plătesc amenzi şi să iau puncte, lasă-mă şi pe mine să exist, ca nu-i strada lu’ tactu’. Crezi că dacă-mi faultezi retina cu flash-uri, urechea cu claxoane se eliberează banda din stânga sau se transformă drumul dintr-o bandă în două ca să poţi trece?
Cam asta e distracţia pe drumurile ( atâtea care sunt) noastre : cratere nesemnalizate, drumuri fără marcaje, şoferi nerăbdători care abuză de claxon şi flash-uri, pietoni cu ochelari de cai şi multe multe radare, ca trebuie bani la buget. Distracţie plăcută în continuare !
Nemulţumirile şi frustrările dumnevoastră le aşteptăm în continuare pe adresa office@jurnaldeweekend.ro , spre a le impărtăşi şi celorlalţi.
Jurnal de Weekend si Art Design Studio, v-o prezinta in numarul 85, pe Ioana Orosan…
Asteptam in continuare fotografiile la adresa concurs@jurnaldeweekend.ro

Extras din Jurnal de Weekend, 17-23 ian 2009. Urmariti Jurnal de Weekend, in Medias, Copsa Mica si Tarnaveni sau pe www.jurnaldeweekend.ro.
Sunt prea multe maşini
„E aglomerat, se circulă greu. Sunt prea multe maşini, dom’le ! Cu dezvoltarea asta economică, globalizare, europenizare, mulţi şi-au luat maşini, rable din astea…
Ar trebui sa punem o taxă ( … de mediu) să nu-şi mai cumpere toţi maşini, adică îşi cumpără şi cei care nu-şi permit cu adevărat, de ce să respir eu din ţeava de la o maşină mai bătrână ca mine ?”
Cât egoism, cinism şi sfidare !! Dar sunt mulţi care gândesc aşa. Eu nu ! Şi nu cred că sunt prea multe maşini, ci sunt prea puţine drumuri. Nu avem 9000 de km de autostradă ca Spania, de exemplu. Avem însă conducători care nu au reuşit sa facă, în 20 de ani, vreun kilometru de autostradă. Avem aceleaşi firme care se gândesc strategic, că, dacă durabilitatea drumurilor este mai mare de un an, anul viitor nu vor mai avea ce face.
În fine, totuşi sunt prea puţine drumuri pentru atâtea maşini. Şi cum varianta de a impiedica pe cei care au avut neşansa de a nu-şi fi achiziţionat un autoturism pâna acuma, mi se pare imorala, incorectă, incoerentă şi sfidătoare propun următoarea soluţie. Vom vedea acum dacă corhorda, îngrijorată de mediu (sic), proprietară (deja) de maşini va mai avea un discurs la fel de unit cu privire la impiedicarea (altora) prin diverse pârghii de a-şi achiziţiona maşini. Mai corect mi s-ar părea să aibă toata lumea libertatea de a-ţi lua orice maşină îşi doreşte; de ce să-i îngrădeşti cuiva libertatea de care tu te-ai bucurat?
Bun, şi ca să rezolvăm problema într-o maniera cu şanse egale, o dată pe an să se tragă la sorţi cine va trebui să renunţe la maşină. Simplu nu ? De ce unii să se bucure de autoturism doar că a avut norocul să şi-l cumpere inainte să vină X lege ? În felul acesta toata lumea are şanse egale, de a-şi păstra sau nu autoturismul, bineînţeles fiind pe deopotrivă despagubit.
Mai sunt toţi de acord că sunt prea multe maşini ? Când facem prima tragere la sorţi ?
Daca cineva simte la fel ca mine, ori are alte frustrări pe care vrea să le impărtăşim, îl/o aşteptăm cu mesaje pe adresa office@jurnaldeweekend.ro, cu subiectul “Colţul Frustratului”.

Jurnal de Weekend si Art Design Studio va prezinta :

Asteptam fotografiile dvs in continuare.
Doua voci cu totul si cu totul speciale. Laura Pausini si Lara Fabian sunt, dupa parerea mea, cele mai bune voci feminine, pe genul de muzica pe care-l abordeaza. Sunt fan ! Le iubesc…muzical vorbind…:)
Impreuna
Laura Pausini
Lara Fabian
Acu ar fi ceva sa le comparam cu fufele playback din Romania , nu ?
Extras din Jurnal de Weekend, 10-16 ian 2009. Urmariti Jurnal de Weekend, in Medias, Copsa Mica si Tarnaveni sau pe www.jurnaldeweekend.ro.
Articol scris in 30 dec.
Petarde pe creier
Zilele trecute venind de la servici, pe jos, ca tot omul care a facut 2 pene de cauciuc într-o singură zi, aud niste bufnituri. Mă întorc, mă gândesc că a facut vreunu’ explozie la cauciuc, ce ? numai mie mi se poate întâmpla ?! Însă toate maşinile mergeau nestingherite de vreo explozie de acest gen… Nu apuc bine să mă întorc că era să dau peste o masă plină de petarde, vulcani, pocnitori şi alte mizerii pirotehnice. Oare astea se declanşează la impact ? În fine, bine că nu am aflat din propria experienţă, însă am aflat sursa bufniturii. Masa evident că era plină de artificii ilegale pentru care se poate face, teoretic şi conform legii, între 1-3 luni de puşcărie. Pe partea cealaltă a drumului un reprezentant al tinerei mandre generaţii, cum găsea o doamnă/domnişoară mai singură, cum îi puşca una, mă refer la petardă. În fine, prima reacţie a fost să mă duc să-i puşc una ( nu mă refer la petarde), un gest total impulsiv şi necivilizat, dar poate că o corecţie imediată l-ar fi ajutat pe tânăr să-şi aplice o lecţie de viaţă. Apoi mă intreb de ce să mă iau la harţă cu un IQ subunitar, dacă-mi sparg ochelarii ( din mişcări, nu din altceva), vă da-ţi seama ce griji aveam, sau dacă-mi lovesc laptopul ? În fine, ideea principală era că nu trebuie să plătesc eu pentru prostia altuia.
Continuând drumul, evident mai calm şi mai cumpătat, mă gandesc oare ce plăcere lăuntrică il împinge pe dobitoc, mă scuzaţi, pe tânăr, să sperie bietele domnişoare care trec, nevinovate pe drum ? Oare ce are în gând, pe creierul lui, oricât de mic ar fi acesta sau neutilizat ? Simte o plăcere sau un altfel de sentiment când face gestul ăsta cretin ? Nu cred, cred totuşi că avea petarde pe creier, care, din când în când îl mai impingeau la gesturi ilogice si de-a dreptul prostesti, ca să nu zic dobitoceşti, pentru ca aş jicni dobitoacele. Si dobitoacele nu e femininul de la dobitoc, ci mă refer la sinonimul cuvantului “animale”. Oricum nu inteleg rostul petardelor şi pocnitorilor. Păi de ce să ne spargem timpanele de revelion ? De ce de revelion şi nu în fiecare zi ?
Dacă cineva poate să-mi răspundă la întrebările de mai sus, exceptându-le pe cele retorice,sau simte la fel ca mine, ori are alte frustrări pe care vrea să le impărtăşim, îl/o aşteptam cu mesaje pe adresa office@jurnaldeweekend.ro, cu subiectul “Colţul Frustratului”.
Comments are welcomed !

Aseara am fost la bowling…in Medias. Da,este bowling in Medias, pe Soseaua Sibiului, in spatele Restaurantului Noi’s.
Prima impresie a fost ca e cool, e prima data cand am fost.
M-am descurcat mai greu…vedeti mai jos…
Si BTW, strigatul de dupa e de incurajare…de la Dan
Hello,

Prima Miss Mediensis :

Publicatia in intregime se poate citi la adresa www.jurnaldeweekend.ro
Asteptam frumoasele Mediasului sa se arate…:).